Partenerii Revistei Tratamente Naturiste
Harta websiteului revista-tratamente-naturiste.ro
Creaza un cont activ pe site
Autentifica-te
Revista Tratamente Naturiste coperta numar curent
  • margo
Articole Produse
btesr
asfasdfc
Esti pe: Home » Abecedarul plantelor » Matraguna are proprietati antiseptice si cardiace
Matraguna are proprietati antiseptice si cardiace
ARTICOL PUBLICAT IN:
Revista: Nr. 24, Anul III, Octombrie 2008

Pagina: 07

   Matraguna (Atropa belladona din Familia Solanaceea) este o planta perena erbacee, viguroasa. Ea are radacini lungi de 35-45 cm şi groase de 2,5-4 cm, de culoare galben-bruna la exterior şi cenuşie albicioasa la interior. Tulpina plantei este solitara in primul an şi saraca in ramificatii. In anul urmator planta formeaza o tufa viguroasa, compusa din mai multe tulpini inalte de 1-1,5 metri şi groase de 1,5-2 cm, ramificate la baza, de culoare verde violacee, mai intensa la baza.

   Frunzele au forma eliptica, de marime ce variaza intre 8-15 cm lungime şi 4-8 cm latime, iar petiolul este lung de 1-3 cm.

   Florile de matraguna cresc solitare la subsuoara frunzelor, la punctele de ramificare a tulpinii. Ele au la exterior culoare bruna-violeta sau bruna-roşiatica, iar in interior galbuie, cu nervuri purpurii-violete. Inflorirea şi fructificarea sunt eşalonate: pe aceeaşi planta se pot gasi la un moment dat butoni florali, flori, fructe imature şi fructe mature. Planta infloreşte din iunie pana in august-septembrie.

   Fructul matragunei este o baca aproape sferica, putin turtita, cu diametrul de 1,5 cm, de culoare verde la inceput şi neagra lucioasa la maturitate. In fruct se gasesc numeroase seminte brune, ovale, cu diametrul de circa 2 mm.

Denumire şi istoric: Matraguna este una dintre plantele mult intrebuintate inca din Antichitate, Teofrast - parintele botanicii - descriind-o in botanica sa farmaceutica ca pe o specie spontana de la care se foloseau radacinile. In popor, matraguna mai este cunoscuta şi sub numele de cinstita, cireaşa codrului, cireaşa-lupului, doamna-codrului, doamna-mare, floarea-codrului, floarea-cucului, gugtai, iarba-codrului, iarba-lupului, imparateasa buruienilor, nadragula, paplau sau tilidonie. Din aceeaşi familie mai fac parte ciumafaia şi maselarita.

In traditia populara frunzele de matraguna erau unse cu grasime şi se puneau pe umflaturi. Cei care aveau friguri se legau la cap cu aceste frunze. De asemenea, cu frunze aprinse se trata tusea. Radacina plamadita se folosea contra reumatismului, ori se faceau bai cu ea.

Actiune farmaceutica:

   Preparatele de matraguna işi datoreaza activitatea farmaceutica indeosebi prezentei atropinei, un alcaloid gasit in frunzele şi radacinile plantei. In frunzele proaspete atropina se afla in cantitati minime, dar se formeaza in timp mai ales la uscare. In radacini sunt cele mai multe.

   Atropina are o actiune anticolinergica, fiind folosita indeosebi impotriva spasmelor. In plus, prin actiunea lor, preparatele din matraguna influenteaza variabil toate organele şi sistemele a caror functionare se afla sub dominatia sistemului parasimpatic, şi anume: dilata pupilele (midriaza), micşoreaza secretia salivara, gastrica şi sudorifica, micşoreaza spasmele tonice de natura vagotonica şi dilata bronhiolele, permitand o mai buna ventilare pulmonara.

   Matraguna are şi actiune inhibitoare asupra terminatiilor nervoase parasimpatice, dar şi o actiune excitanta asupra sistemului nervos central, accelerand ritmul cardiac şi diminuand peristalmul şi secretiile intestinale.

   Datorita continutului in alcaloizi matraguna este folosita pentru calmarea spasmelor, ca antiasmatic şi parasimptolitic.

   Planta se poate folosi in urmatoarele afectiuni, in ordinea utilitatii lor: hiperclorhidrie, sialoree, hiperhidroza, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, in tratamentul simptomatic al parkinsonismului post-encefalic, in colici hepatice, enterocolite spastice, hipersecretii digestive şi bronhice, nefrite saturniene, in diskinezi biliare, colite, astm bronşic. Sunt indicate ca antidot al pilocarpinei, eserinei şi nicotinei, precum şi in otravirile cu ciuperci.

Atentionari:

   Fructele de matraguna seamana cu cele de afin, motiv pentru care deseori s-au intamplat accidente atunci cand au fost confundate cu acestea. Alcaloizii din fructele cu gust dulceag şi gretos ii innebunesc pe cei care mananca, atraşi şi de stralucirea lor aparte. Matraguna este o planta otravitoare, iar datorita toxicitatii ei planta nu se consuma ca atare, ci se prepara numai farmaceutic.

   Matraguna este contraindicata in cazurile de fibrilatie atriala, glaucom, hiposecretie gastrica, hipotonie vezicala, ileus paralitic şi hipogalactic.

Moduri de folosire:

   Mod de administrare: 0,05-0,3g la 24 ore, doza maxima fiind de 0,2 g pentru o administrare şi de 0,6 g pentru 24 ore.

   Frunzele de matraguna intra in componenta unor amestecuri utilizate sub forma de tigari antiastmatice.

   De asemenea se mai foloseşte sub forma de tinctura. Aceasta se prepara din 50 g frunze la 500 ml alcool de 70 grade. Se vor lua cate 5-10 picaturi ca anticolinergic, folosit ca antispastic. Se va folosi numai la indicatia şi sub supravegherea medicala.

   Din matraguna se prepara şi un remediu homeopat foarte cunoscut numit Belladonna. Medicii specialişti in homeopatie recomanda acest remediu bolnavilor cu febra mare, eventual cu delir, care incepe brusc; in cazurile de senzatii de piele uscata care arde, fata roşie şi lipsa de sete asociata cu febra. Nu in ultimul rand remediul se mai recomanda in cazul sensibilitatii crescute la lumina, a pupilelor dilatate şi a durerilor pulsatile, indeosebi in zona capului.

 

Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu

Redactat de Dr. Frunza Alexandru

Alte articole recomandate:
  • Piersica stimuleaza secretia digestiva

       Piersicul (Persica vulgaris din Familia Rosaceae) este un pom fructifer originar din China inca de acum cateva mii de ani. El a fost adus in Europa de persani. In Evul Mediu era considerata otravitoare. Adevarul este ca samburii acestui fruct contin mici cantitati de acid cianhidric, care este o puternica otrava. Florile si... (citeste)

  • Macesul vindeca tusea si raguseala

       Macesul (Rosa canina din Fam. Rosaceae) este un arb... (citeste)

  • Morcovul previne rahitismul

       Morcovul (Daucus carota sativa din Familia Umbelifere) este o planta erbacee, bienala sau anuala. Are o radacina pivotanta portocalie. Ingrosarea ei incepe dupa 40-60 zile de la germi... (citeste)

  • Migdala dulce echilibreaza sistemul nervos

       Migdalul (Prunus amygdalus din Familia Rosaceae) este un arbust sau arbore cultivat in regiunile calde. In Romania el se cultiva in perimetrul podgoriilor de pe colinele Subcarpatilor Sudici si in Sudul Dobrogei, Clisura Dunarii si Podgoria Aradului. Planta are un sistem de rad... (citeste)

Banner Apiland

Miere si polen proaspat recoltate - 2014!

FagureleCuMiere.ro va oferim primele produse din recolta 2014! Polen crud proaspat recoltat! Miere de rapita proaspat extrasa!
(citeste tot anuntul)

Mai 2014

Terapie cranio-sacrala: 4 sedinte 150 RON
(citeste tot anuntul)
banner rottanatura
banner charme d`orient
banner 2e prod
banner sfatul medicului
banner homeogenezis 2

ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!

* Poți câștiga o sumedenie de premii
* Ești primul care află ofertele noastre
* Te ținem în permanență la curent cu noutățile
Prin abonarea din această pagină ești de acord să primești prin e-mail, ultimele noutăți de la revista-tratamente-naturiste.ro.
Dacă, în orice moment, consideri că nu mai vrei să fii abonatul nostru, te poți dezabona cu ușurință.