Acidoza tubulara renala este o afectiune cu manifestare la nivelul rinichilor, prin care urina produsa la nivel renal este mai acida decat ar fi normal.

   Masurarea echilibrului acido-bazic al urinei se face cu ajutorul analizei pH-ului urinar, valorile normale ale acestuia fiind de 4,8-7,8. Scaderea pH-ului urinar sub valoarea de 4,5 va indica o urina  puternic acida, ceea ce inseamna prezenta acidozei renale.

Cauzele care produc acidoza tubulara renala

   Activitatea metabolica din celulele organismului uman se soldeaza cu aparitia unor substante predominant acide. Mai precis, toate fenomenele care se desfasoara in organism (metabolism, digestie, respiratie etc.) au ca rezultat producerea de substante acide.

   Rolul rinichilor este de a ameliora aceasta aciditate din organism, restabilind astfel un echilibru (ce poarta numele medical de echilibru acido-bazic). Se poate spune asfel ca rinichiul este unul dintre cele mai importante organe, fara de care toate sistemele organismului nostru s-ar deregla.

   Asa cum am spus si anterior, in acidoza tubulara renala rinichiul nu mai reuseste sa contracareze aciditatea, producandu-se astfel o crestere anormala a ionilor de clor (acidoza hipercloremica).

   Cauza acestui fenomen este dereglarea schimburilor de ioni de natriu, calciu, clor, hidrogen si bicarbonat la nivelul rinichiului.

   Factorii ce pot determina acidoza tubulara renala sunt multipli: factori genetici, boli autoimune (tiroidita, lupusul eritematos sistemic, hepatita cronica, ciroza biliara), dereglari ale glandei tiroide sau a glandelor paratiroide si alte boli renale (pielonefrita, uropatia obstructiva sau transplantul renal).

Efectele pe care le are acidoza tubulara renala asupra sanatatii

   Acidoza tubulara renala se insoteste adeseori de pietre la rinichi, nefrocalcinoza, rahitism/osteomalacie si de retard de crestere la varsta copilariei.

Tratamente naturiste pentru acidoza tubulara renala

   Tratamentele naturiste sunt folosite ca adjuvante le aceasta afectiune, fiind indicate plantele saluretice (care favorizeaza excretia renala de sodiu).

– Osul iepurelui – contine flavonozide si saponozide. Se prepara un decoct din 2 lingurite de radacina maruntita puse la 250 ml de apa. Se lasa la fiert timp de 10 minute, dupa care se strecoara. Cand ceaiul va ajunge la temperatura de 40 de grade se va introduce un varf de cutit sau chiar o lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.

– Pirul – contine atat saponine cat si mucilagii care fac aceasta planta deosebit de utila in acidoza renala. Se pune o lingurita din rizomi si radacini la 250 ml apa, se fierbe 3 minute si prima apa se arunca. Se adauga alta apa (250 ml) si se lasa din nou la fiert alte 10 minute. Se strecoara si se vor consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi. Se va adauga si la acest ceai bicarbonat de sodiu alimentar.

– Coada calului – contine saponina, flavonozide si oxid de siliciu. Se prepara un ceai din 2 lingurite de planta maruntita la 250 ml apa. Se fierbe timp de 10 minute, se strecoara si se adauga bicarbonat de sodiu. Se vor consuma 2 ceaiuri pe zi.

– Cozile de cirese – se va face un ceai dintr-o mana de cozi de cirese care se vor fierbe timp de 15 minute in 500 ml apa. Se vor strecura, apoi se va pune bicarbonat si se va bea indulcit cu miere poliflora. Acest ceai este util si in cazul hemoragiilor urinare, iar atunci cand exista si dureri de rinichi se va lua impreuna cu matase de porumb, care ajuta la o mai mare diureza.

– Mesteacanul – frunzele contin tanin, glucozizi flavonici si rezine. Se va face un ceai din 2 lingurite de frunze maruntite puse la 250 ml apa si fierte timp de 10 minute. Cand ceaiul ajunge la 40 de grade se va adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar. Se pot consuma 2 cesti pe zi. Este indicat in special la cei care au pe langa acidoza renala si diabet, caz in care mesteacanul se va folosi impreuna cu afin, traista ciobanului si teci de fasole.

   In cazul in care acidoza renala este insotita de o lipsa de calciu, se recomanda sa utilizati remedii naturale cu apa de var, pulbere de coaja de oua si sucuri de fructe si legume.

– Apa de var – puneti 100 g de var bulgari in 500ml de apa pentru 48 de ore. Se lasa sa se decanteze varul la fundul sticlei si se va lua partea de la suprafata. Se va pune o lingurita la 100 ml de lapte si se ia intern de 3-4 ori pe zi. Tratamentul este foarte eficient in spasmofilie sau lipsa calciului, dar este contraindicat la cei cu afectiuni gastrice deoarece poate produce ulcer.

– Coaja de ou – indepartati pielita alba din interiorul oului (care este toxica) si puneti la fiert coaja de ou in mai multe ape, pentru a distruge germenii patogeni. Se piseaza apoi ouale pana se obtine un praf, care se va pune in mancare sau se vor consuma cate 3 lingurite de praf pe zi in cazurile in care exista carenta mare de calciu.

– Urzica contine tanin, calciu si vitamine inclusiv K, care ajuta la hemoragiile urinare, la carentele vitaminice si la lipsa de calciu. Se va bea de 3 ori pe zi cate 20 ml de suc de urzica, in combinatie cu suc de morcovi.

– Sucurile de fructe si legume sunt indicate datorita bogatiei in diferite saruri minerale si vitamine. Se va putea consuma la inceput cate 50 ml pe zi, apoi treptat se va putea trece la 200 ml de trei ori pe zi. In acidoza urinara se indica suc de telina, spanac, salata, patrunjel (doar a 5-a parte din cantitatea sucului) si morcovi (datorita carotenului si a multor vitamine). Sucul de lamaie este unul din cele mai eficiente in acest caz, pentru ca o data introdus in organism se alcalinizeaza cu ajutorul sucului gastric, ajutand foarte mult si prin vitaminele pe care le are.

– Nu in ultimul rand, la aceasta afectiune este foarte bine sa se consume laptisor de matca o perioada de minimum 20 de zile, lucru care va face ca organismul sa-si revina mult mai repede.

Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu

Articol redactat de Dr. Frunza Alexandru