Chiar dacă beneficiem de instalaţii de climatizare şi de locuinţe ori locuri de muncă bine izolate, răcirea vremii are prilejul să îşi pună din plin amprenta asupra noastră! Deşi cei mai mulţi dintre noi îşi aleg cu grijă îmbrăcămintea, pentru a face faţă climatului rece al lunilor de toamnă, scăderea temperaturilor sub pragul de confort termic nu rămâne fără efecte. Transpiraţia se reduce, vasele de sânge îşi îngustează diametrul, iar noi suntem mai predispuşi la sedentarism, lucru care se reflectă şi asupra metabolismului.
Impactul frigului este amplificat în cazul unor persoane care, din pricina unor caracteristici constituţionale, sunt şi mai vulnerabile decât media. Cu toţii cunoaştem indivizi cu o corpolenţă atletică, robuşti, tot timpul îmbujoraţi şi pe care nici gerurile cele mai năpraznice nu-i deranjează. Deopotrivă, cunoaştem și persoane foarte sensibile la influenţele exterioare, bolnăvicioase, tot timpul înfrigurate şi nemulţumite odată cu venirea toamnei ori de-a dreptul îngrozite de perspectiva apropierii sezonului hibernal. Dacă îi evaluăm mai cu atenţie pe cei care se plâng de frig chiar şi atunci când n-ar avea motive, vom remarca tenul lor mai degrabă palid, mâinile lor tot timpul reci şi pielea lor uscată, poate chiar mai îmbătrânită decât ar trebui, dacă ar fi să ne luăm după vârsta cronologică. Nu toţi rezistăm la fel la frig şi mai ales la vântul nepotolit al toamnei, iar acest lucru se vede, poate, cel mai bine examinând schimbările prin care trece pielea.
Cum anulăm efectele frigului asupra pielii?
Sensibilitatea accentuată faţă de vremea rece nu se traduce doar printr-un aspect modificat al pielii, care devine ridată, aspră, descuamată și lipsită de supleţe! Rezistenţa scăzută la frig poate fi acompaniată și de circulaţia încetinită la nivelul membrelor inferioare, care poate fi accentuată de subactivitatea hormonală a tiroidei sau a suprarenalelor.
Nici în condiţii normale, ţinând de constituţie, individul care de când se ştie are de-a face cu anumite manifestări neplăcute imediat ce vremea începe să se răcească, nu va rămâne pasiv. Mai ales că există mijloace de a-şi îmbunătăţi condiţia fiziologică şi a preveni apariţia unor tulburări mai accentuate! Este însă nevoie de perseverenţă.
Cei sensibili la frig vor face duşuri sau băi parţiale fierbinţi (mai ales ale picioarelor), dacă nu există contraindicaţii (ex. afecţiuni cardiovasculare). Ei nu vor neglija eforturile fizice şi, dacă profesia îi obligă la sedentarism (care va agrava şi mai mult problemele de circulaţie, senzaţia de frig şi aspectul devitalizat al pielii) vor efectua zilnic 30-60 de minute de efort viguros, în regim de rezistenţă (alergare, mers cu paşi repezi). Excerciţiul fizic zilnic va determina efecte pozitive asupra pielii deshidratate şi afectată de o circulaţie deficitară, pe lângă antrenarea cardio-respiratorie şi musculară, fortificarea osaturii, echilibrarea hormonală, consolidarea voinţei şi îmbunătăţirea dispoziţiei mentale.
Cel puţin o dată la 2-3 zile, dacă nu zilnic, de preferinţă seara, după o baie caldă, vom masa porţiunile afectate (mâinile mai ales) cu uleiuri naturale. Dacă pielea noastră este tot timpul rece, palidă, cu tendinţă de uscare, iar noi suntem tot timpul friguroşi, vom face masaj întregului corp. Cele mai utile, recomandate inclusiv de experţii în Ayurveda, sunt uleiul de susan şi cel de migdale. La nevoie pot fi întrebuinţate şi uleiul de măsline ori de floarea-soarelui. Tegumentele vor deveni mai elastice, mai netede și mai rezistente la acţiunea aerului rece şi a vântului uscat.
Vitamine naturale ce previn îmbătrânirea pielii. De unde le procurăm?
Pe lângă băile calde, masajele cu ulei pentru stimularea metabolismului local şi exerciţiile fizice zilnice, vom mai contrabalansa efectele frigului asupra ţesutului cutanat prin asigurarea unei nutriţii de calitate din care nu trebuie să lipsească vitaminele şi mineralele.
Organismul are nevoie de vitamina A în fiecare zi, iar prima care vădeşte semnele deficitului este pielea, care capătă un aspect tern, ridat şi expus la infecţii şi acnee. Ne putem procura vitamina A din verdeţuri (pătrunjel, frunze de ţelină) dar mai ales prin consumul de morcovi, dovleac copt, fructe uscate (caise). Datorită vitaminei A pielea devine fermă, bine hidratată, ridurile mai fine se estompează, iar afecţiunile cutanate se ameliorează.
Nu trebuie omise nici vitaminele din complexul B, mai cu seamă vitamina B7, prezentă în soia, alune, broccoli sau brânzeturi.
Vitamina C are o acţiune favorabilă asupra pielii, ajutând la remedierea microleziunilor şi inflamaţiilor provocate deopotrivă de expunerea prelungită la temperaturi prea scăzute sau prea ridicate, cărora li se mai adaugă şi acţiunea deshidratantă a vântului şi cea iritantă a prafului. Se găseşte din abundenţă în vegetalele de sezon: mere, gutui, pere, măceşe, varză, broccoli, conopidă și pătrunjel.
Vitamina E are efecte benefice în cazul persoanelor cu o piele afectată de uscăciune şi ne-o putem procura din fructele oleaginoase şi din uleiurile presate la rece.
Dacă acestora li se alătură şi vitamina K, acizii graşi omega-3, precum şi oligoelementele (Si, Zn, Cu, Se), se sporesc şansele ca în decursul lunilor reci care ne stau înainte pielea noastră să fie mult mai bine protejată faţă de deshidratare, ridare şi îmbătrânire.
Autor: Tomi Tohaneanu, editor la revista Tratamente naturiste
Redactat de Dr. Frunză Alexandru
