Home > Enterocolita > Enterocolita, diareea apoasa si durerile abdominale

Enterocolita, diareea apoasa si durerile abdominale

   Enterocolita reprezinta inflamatia mucoasei intestinale, produsa de catre un agent patogen (bacterie, virus ori parazit). Procesele inflamatorii care determina simptomele, ce pot fi, uneori, violente, apar ca urmare a contactului cu persoanele infectate, prin nerespectarea normelor elementare de igiena, precum si dupa consumul alimentelor infestate sau alterate.

   Enterocolitele virale (cu rotavirusuri, enterovirusuri, adenovirusuri etc.) apar, mai adesea, la copii sau la indivizii cu o imunitate redusa. Cand enterocolita este una parazitara, poate fi vorba despre o giardioza, amibiaza, criptosporioza sau infestari cu alte specii de organisme parazite, fiecare dintre ele fiind tratabila cu medicatia specifica. La indivizii cu imunitate deprimata sau carora li s-au administrat, in prealabil, doze foarte mari de antibiotice, poate sa intervina si o enterocolita de origine fungica. Insa, cele mai frecvente sunt enterocolitele aparute prin proliferarile bacteriene (Shigella, Campylobacter, Salmonella, E. coli s.a.), ce se produc la nivelul intestinului subtire sau al colonului.

Enterocolita – simptome

   La aproape o treime dintre cazurile de enterocolita acuta, agentul ce a determinat afectiunea ramane necunoscut. In afara enterocolitei provocate de catre agentii patogeni, mai poate exista si o forma non-infectioasa a inflamatiei mucoasei intestinale, asa cum se intampla in maladia Crohn. Si in acest caz, la fel ca si la formele infectioase, simptomele principale sunt eliminarea unui numar mare de scaune (diaree apoasa) si durerile abdominale.

   Specifice infestarii bacteriene, virale si parazitare sunt varsaturile, febra, instaurarea unei stari de rau generalizat.

Varsaturile si diareea prelungita aduc cu ele riscul unei deshidratari accentuate, cu o pierdere primejdioasa de electroliti (minerale). In acest caz se vor administra lichide (supe de legume, ceaiuri etc.) care sa compenseze aceste pierderi, iar daca manifestarile sunt deosebit de violente, ne vom prezenta la medic pentru a preintampina deshidratarea severa.

   Atunci cand nu apar complicatii, enterocolita se vindeca in cateva zile. Totusi, este necesar ca si dupa vindecare sa consumam alimente usoare, excluzand prajelile, laptele sau produsele dificil digerabile (carne grasa, mezeluri, combinatii alimentare nepotrivite etc.).

Remediaza enterocolita! Trateaza-i simptomele!

   Dupa declansarea manifestarilor este indicat un repaus alimentar absolut cu o durata de 24 de ore. In acest rastimp, se vor administra suficiente lichide. Treptat, in dieta vor fi introduse compoturi neindulcite, supe de morcov, orez fiert si sucuri de fructe. Timp de 1-2 saptamani se vor consuma mai mult branza de vaci, legume pasate (dar nu cartofi), fructe astringente si terciuri de cereale integrale (in cantitate moderata).

   Decoctul de ceapa este indicat in infectiile gastrointestinale. Se pun 2 lingurite de ceapa tocata la 200 ml de apa, se lasa la fiert 5 minute si se beau cate 2 cani pe zi.

   Merele curatate de coaja si rase marunt constituie un tratament eficace in enterocolite, rectocolita, diaree acuta si cronica. Ele au si un efect de antiseptic intestinal.

   Castanele comestibile se folosesc usor coapte sau prajite. Au efecte remineralizante, energetice si sunt indicate in enterite si enterocolite.

   Decoctul de gutui are proprietati astringente si este indicat in diareea cronica, enterita si enterocolita. Se obtine astfel: o gutuie tocata marunt se fierbe intr-un litru de apa pana ce lichidul scade la jumatate. Ceaiul se bea pe parcursul unei zile. Fructele se pot folosi si sub forma de salata (gutui plus mere, date prin razatoare). Se poate utiliza si o infuzie din frunze de gutui (50 g la un litru de apa clocotita, se infuzeaza 15 minute). Se consuma fractionat.

   Decoctul din scoarta de corn (Cornus mas) se obtine punand 5 g de produs in 250 ml de apa si lasand amestecul la fiert timp de cateva minute. Cantitatea de ceai rezultata se bea pe parcursul unei zile, pentru efectele antidiareice. Fructele proaspete (coarnele, culese la sfarsitul verii) se folosesc ca atare sau sub forma decoctului (se da in clocot o lingura de fructe uscate la 200 ml apa, se lasa acoperit 15-30 minute si se strecoara storcandu-se fructele printr-un tifon). Tinctura din frunze, fructe si scoarta de corn se obtine din 20 g de amestec care se pune in 100 ml alcool de 70de grade si se macereaza timp de 10 zile. Se iau cate 20 picaturi, de 3 ori pe zi.

   Infuzia de frasin (2 lingurite frunze sau flori la 300 ml apa clocotita) se bea, fractionat, pe parcursul zilei, dupa mesele principale.

   Infuzia de cretisoara (Alchemilla xanthochlora) este indicata in enterocolitele acute, mai ales la pacientii care sufera si de hemoroizi. Se adauga 5 g de planta la 250 ml de apa clocotita si se infuzeaza vreme de 15 minute. Se bea in 3 reprize, in cursul zilei.

   Infuzia de izma buna (1-2 lingurite de planta la 200 ml apa care se infuzeaza 20 de minute) este indicata in formele acute ale afectiunii, dar si in cele insotite de flatulenta ori in infectiile gastrointestinale. Combate starile de greata si durerile abdominale. Se beau 2-3 cani pe zi.

   Decoctul de cebarea (Sanguisorba minor) se obtine dintr-o lingurita de frunze si inflorescente uscate si maruntite, adaugate la 250 ml de apa. Amestecul se fierbe 5 minute la foc domol. Se beau cate 2 cani pe zi, in enterocolita asociata cu procese de fermentatie.

Autor: Tomi Tohaneanu, redactor la revista Tratamente naturiste

error: Conţinutul acestui site este proprietatea revistei Tratamente naturiste! Copierea parţială sau integrală este interzisă.