Piersicul (Persica vulgaris din Familia Rosaceae) este un pom fructifer originar din China inca de acum cateva mii de ani. El a fost adus in Europa de persani. In Evul Mediu era considerata otravitoare. Adevarul este ca samburii acestui fruct contin mici cantitati de acid cianhidric, care este o puternica otrava. Florile si frunzele de piersic au fost insa folosite mult timp in nenumarate tratamente.
Radacinile piersicului au o caracteristica aparte. Ele nu intra foarte adanc in pamant (nu depasesc 100 cm adancime), dar sunt foarte intinse in diametru, depasind de 1-2 ori zona proiectiei coroanei pomului.
Tulpina este inalta de 2-6 metri si are o coroana de ramuri de forma piramidala. Frunzele sunt eliptice sau eliptic lanceolate, sunt lipsite de perisori pe suprafata si au petiol lung de 1-1,5 cm. Florile cresc solitare, au culoarea rosie-carmin pana la alb si infloresc in lunile martie-aprilie. Nu in ultimul rand, binecunoscutele fructe (piersicile) sunt niste drupe globuloase, cu pulpa aromata, suculenta, de culoare galbena-aurie pana la rosu inchis. Samburii fructelor sunt tari, cu mici adancituri la suprafata ca niste brazde si au un miros usor aromat.
In traditia populara ceaiul din flori si frunze de piersic se bea contra durerilor de piept. Cu frunze de piersic si coaja de gorun se faceau bai contra durerilor de maini si de picioare. Pisate si stoarse, frunzele se foloseau la rani vechi. De asemenea, frunzele se puneau pe rani la vite, cand aveau viermi.
Persica vulgaris – compozitie chimica:
Cele mai importante substante continute de fructele, florile si frunzele de piersic sunt acidul acetic, aldehidele, acidul valeric, purpurolul, mineralele (calciu, clor, cupru, fier, fosfor, iod, kaliu, magneziu, mangan, natriu, potasiu, sodiu, sulf, zinc, celuloza) si vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C si E.
Persica vulgaris – actiuni farmaceutice:
Preparatele medicinale din Persica vulgaris actioneaza pozitiv asupra aparatului respirator, fiind recomandate pentru calitatile lor antiastmatice si antitusive (inclusiv in tusea convulsiva), dar si pentru reducerea febrei.
Florile piersicului sunt recomandate pentru tratarea bolilor digestive si intestinale. Ele sunt laxative, purgative si antispasmodice, calmand colicile abdominale si constipatia. De asemenea, extractele din flori de piersic se mai folosesc pentru vindecarea ulcerelor stomacale, durerilor abdominale, enteritelor si parazitilor intestinali.
Frunzele de piersic sunt vermifuge, iar cataplasmele cu frunze de piersic se folosesc contra cancerelor de piele. In dermatologie acest remediu se mai utilizeaza pentru tratarea aftelor, erizipelului si a mancarimilor de piele.
Aparatul urinar beneficiaza si el de pe urma tratamentelor cu Persica vulgaris deoarece acestea au un excelent caracter diuretic. Astfel, se pot vindeca calculii vezicali, cistita, colicile nefritice, colicile renale, disfunctiile renale si hematuria (prezenta anormala a sangelui in urina).
Piersicul se mai recomanda si in afectiunile cardio-vasculare (arterite, colesterol in exces, flebite, hemoroizi si pentru curatarea arterelor si capilarelor).
Nu in ultimul rand, Persica vulgaris se mai recomanda si ca antiinflamator in dureri diverse, guta si reumatism. De asemenea, se mai utilizeaza cu succes si in anemie, astenie, avitaminoza, boli neurologice, boli de ochi, impotenta, imbatranire prematura, imunitate scazuta, nervozitate, stari de agitatie si surditate.
Persica vulgaris – moduri de folosire:
– Fructele pot fi consumate in stare proaspata sau prelucrate in diferite preparate (compoturi, gem, dulceata, marmelada, sucuri etc.). Acestea sunt foarte utile in toate bolile reumatismale, renale, guta si de asemenea pentru stimularea secretiei digestive.
– Pentru ingrijirea tenului folositi masti cu piersici strivite, care se tin aplicate timp de 20 de minute.
– Frunzele de piersic se folosesc ca purgativ. Se fierb 2 lingurite de frunze timp de 5 minute in 250 ml apa, apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi sau doar la nevoie. De asemenea, frunzele uscate sunt foarte utile si in cazul nefritelor, constipatiei si gutei. Frunzele crude se aplica pentru cancerul pielii sub forma de infuzie calda.
– Florile de piersic se folosesc si ele pentru masti pe ten, iar intern au actiune purgativa, dar si calmanta. Se pot folosi cate 1-2 cani pe zi.
– In caz de nervozitate in special la copii, se pun la macerat 12 ore 100 g flori proaspete (sau 50 g flori uscate) intr-un litru de apa. Se pun apoi la fiert timp de 30 minute la foc mic. Se strecoara, apoi se pune o cantitate egala de zahar si se lasa sa fiarba pana se transforma in sirop. Se ia apoi din acest sirop de piersici cate o lingurita dimineata si una seara.
Articol redactat de Dr. Frunza Alexandru
