Rodul pamantului (Arum maculatum din Familia Araceae) este o planta erbacee, perena, frecventa in toate zonele tarii noastre in solurile bogate din padurile de foioase. Planta prefera penumbra, dar se dezvolta in foarte multe regiuni, de la campie pana la deal.
In pamant, planta are un tubercul de forma cilindrica sau ovoidala din care pornesc radacinile subtiri. Acest tubercul este de fapt o tulpina subterana, scurta si ingrosata, care inmagazineaza substantele de rezerva ale plantei. Cand este taiat, tuberculul este alb in interior si secreta o substanta laptoasa care, in contact cu pielea, da o senzatie de arsura.
Tulpina de Arum maculatum este scurta si are la baza frunze mari, late, lucioase, de culoare verde-pal, cu petiol lung. Uneori frunzele au o pata ruginie in mijloc.
Florile cresc grupate in inflorescente. Codita florii se termina cu un spic cu axa mult ingrosata, carnoasa, inconjurata de o frunza rasucita in cornet. Florile sunt mici si infloresc in lunile aprilie-mai. Fructele apar in lunile iulie-august, au forma unor bace de culoare rosie care cresc asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Ele contin semintele sferice.
De remarcat este faptul ca planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In medicina fitoterapeutica se utilizeaza rizomul si frunzele, care trebuie recoltate fie primavara, fie in luna septembrie.
Rodul pamantului (Arum maculatum) in traditia populara:
In popor, rodul pamantului are diverse denumiri, in functie de regiunea in care este intalnit: aron, baltag, barba lui Aron, calendarul-codrului, ceapa zanelor, cocosoaica, ghimber nemtesc, limba broastei, limba vacii, marect, murt, piciorul vitelului, porumbul cucului, porumbul sarpelui, purcei, radacina de friguri, sageata sau ungurean.
Frunzele plantei se puneau pe rani si bube infectate sau cangrenoase. Acestea se spalau cu decoctul plantei si se ungeau cu alifie preparata din radacini si frunze pisate si amestecate cu grasime. In unele parti ale tarii, pentru tratarea ranilor se picura laptele ce curgea din planta pisata, ori se pisa radacina si se presara pe rana.
Contra hemoroizilor se pisa planta, se amesteca cu miere si se lua pe nemancate sau se plamadea in rachiu si se bea. Ceaiul din frunze ori radacina pisata si pusa in lapte se lua de 2 ori pe zi, dimineata si seara, pentru astm. De asemenea, rodul pamantului se mai folosea plamadit in vin alb la vatamatura si constipatie.
Compozitie chimica:
Tuberculul de Arum maculatum contine saponine, amidon, aroina, mucilagii, gume, substante grase, zahar, substante minerale, substante toxice (aroina, aronica, aroidina, conicina), compusi cianici, saponine si glicozizi. Consumata in cantitati mari sau necorespunzator, planta poate provoca paralizia sau chiar moartea.
Indicatii medicale ale plantei Arum maculatum:
Administrata intern, planta actioneaza asupra tractului digestiv cu o actiune antihelmintica (distruge virmii paraziti intestinali), purgativa (favorizeaza eliminarea materiilor fecale) si vomitiva. Tot pentru uz intern, rodul pamantului se mai administreaza sub forma de infuzie si tinctura din frunze si rizom in astmul bronsic (actiune antiastmatica) si in hemoroizi.
Pentru prepararea infuziei puneti o lingurita de frunze maruntite sau tuberculi zdrobiti in 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute, dupa care se va consuma ceaiul in amestec cu o lingurita de lapte in cursul unei zile.
Pentru obtinerea tincturii puneti 20 g de tuberculi maruntiti sau planta uscata la 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se acopera pentru 15 zile, dupa care se strecoara. Se va consuma cate o lingurita diluata cu apa.
Tot pentru tratamentul astmului se poate pregati si un ceai din 1 lingurita de planta maruntita care se pune la 250 ml apa clocotita. Se va lasa acoperit timp de 10 minute, dupa care se ca strecura. Se amesteca cu miere dupa gust si se consuma cu lingurita in cursul intregii zile.
Prin administrare externa (spalaturi sau comprese cu infuzie de frunze si rizom), rodul pamantului are actiune antinevralgica, antiinflamatoare si vulnerara (vindeca ranile). Planta alunga durerile diverse, inflamatiile, ranile si umflaturile.
Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu
Redactat de Dr. Frunza Alexandru
