Roinita (Melissa officinalis din Fam. Lamiaceae) este una dintre vechile plante medicinale cunoscute inca din antichitate. In prezent ea se cultiva prin gradini si in cultura mare si se utilizeaza pentru prepararea ceaiurilor sau ca planta melifera.

   Sub pamant, roinita are un sistem radicular care se compune din numeroase radacini adventive fibroase care pornesc de pe rizomul subteran (o tulpina subterana). Rizomul este orizontal, lung de circa 25-30 cm si colorat in brun-galbui, iar pe el se formeaza stoloni ascendenti care dau nastere la tulpini.

   Tulpina ierboasa este inalta de 60-120 cm si groasa de 3-5 mm. Pe acelasi rizom apar mai multe tulpini formand o tufa compacta. Frunzele au petiolul lung de 2-4 cm, iar limbul este lung de 3-6 cm si lat de 2-5 cm, cu varful obtuz. Frunzele sunt acoperite cu peri si glande oleifere, bogate in ulei volatil care se utilizeaza in industria parfumurilor, alimentara si farmaceutica.

   Florile de Melissa officinalis sunt grupate cate 5-15 si au corola de culoare alba-galbuie, alba sau liliachie, lunga de 8-12 mm. Staminele sunt in numar de 4, din care 2 superioare mai lungi.

   Roinita infloreste in lunile iunie-iulie-august.

   Fructele de Melissa officinalis sunt colorate in brun lucitor si sunt grupate cate 4. Greutatea a 1000 de seminte variaza intre 0,52-0,68 g.

Melissa officinalis in traditia populara:

  In popor, denumirile roinitei variaza de la o zona la alta: alamaita, buiede de miros frumos, buruiana pentru albine, busuioc brostesc, catusnica, floarea stupilor, iarba albinelor, iarba roilor, iarba creata, izma stupilor, lamaita, mataciune, melisa, minta, motoaca, poala Sfintei Marii, rastupeasca, roiste, stupelnita, tamaita, tamaioara, urzica intepoasa sau voiosnita de albine.

   Ceaiul si decoctul din frunze sau tulpinile florifere de roinita se luau in dureri de dinti, dureri de stomac, colici si diaree, precum si contra durerilor de piept. Vinul de roinita se intrebuinta la astm, iar cu extractul preparat din o parte flori si 3 parti alcool se faceau frectii contra durerilor reumatice.

Roinita si utilizarile ei medicale:

   Sistemul digestiv: Studiile medicale au demonstrat utilitatea roinitei de a trata afectiunile digestive. Planta intra in componenta ceaiurilor anticolitic si laxativ nr. 2. Ea are actiune carminativa (calmeaza durerile abdominale si favorizeaza evacuarea gazelor intestinale), coleretica (stimuleaza secretia biliara a ficatului) si stomahica (activeaza digestia gastrica). Roinita calmeaza spasmele gastro-intestinale, vindeca diareea, greturile si varsaturile, fiind un tratament excelent de administrat dupa mese la bolnavii cu tulburari digestive.

   Bolile digestive in care roinita si-a dovedit efectul benefic sunt aerofagia, atonia gastrica, balonarile, colicile abdominale si intestinale chiar si la copii, colitele cronice, constipatia, diareea, flatulenta, digestia lenta, dischinezia biliara, duodenita, enterocolita cronica, eructatiile, gastrita cronica, gastrita hiperacida, hipoaciditatea gastrica, indigestia posprandiala, litiaza biliara, meteorismul abdominal, sindromul dispeptic, spasmele gastro-intestinale sau ulcerul gastro-duodenal.

   Puneti 2 linguri de planta maruntita la un litru de vin. Tineti timp de 8 zile, dupa care strecurati si luati cate 50 ml in afectiunile digestive. Pentru stimularea poftei de mancare la copii se poate da cate o lingurita din acest preparat, cu 10 minute inainte de mese.

   Sistemul nervos: Roinita calmeaza starile nervoase datorita efectului sedativ, reduce stresul si depresiile si se recomanda pentru tratarea tulburarilor de somn. Un studiu medical efectuat de savanti spanioli in anul 2001 a aratat faptul ca roinita este utila in tratarea ADHD, o tulburare hiperactiva cu deficit de atentie la copii. Alte afectiuni cu substrat nervos ce pot fi tratate cu roinita mai sunt si ametelile, angoasele, anorexia, debilitatea, dezechilibrele nervoase, emotivitatea, insomnia, neurastenia, nevrozele, oboseala nervoasa, surmenajul intelectual, tulburarile neuro-vegetative sau vertijul.

   Probleme feminine: Roinita poate fi un aliat de nadejde pentru femei. Ea se recomanda in dismenoree, hipermenoree, dureri uterine, frigiditate, greturi, insatisfactii sexuale la tinerele femei, menopauza, menstre dureroase, metroragie, migrene, tulburari ovariene sau in sarcina. Se poate utiliza tinctura de roinita obtinuta din 50 g frunze maruntite puse in 250 ml alcool de 70 de grade. Se va tine timp de 15 zile dupa care se strecoara. Se va lua cate o lingurita diluata cu putina apa de 3 ori pe zi.

   Cardiologie: In caz de angina pectorala, cardiopatie ischemica, hipotensiune arteriala, infarct miocardic, insuficienta cardiaca si circulatorie sau palpitatii roinita poate fi de ajutor. Puneti o lingurita de frunze maruntite la 250 ml apa clocotita, acoperiti pentru 10 minute, strecurati si consumati 2 ceaiuri pe zi.

   Afectiuni externe: Administrata extern roinita are calitati antiseptice si cicatrizante. Se poate utiliza in celulita, conjunctivita, eczeme zemuinde, prurit, rani, ulceratii, ulcere de gamba sau zgomote in urechi. Se vor face aplicatii cu cataplasme calde pregatite din 2 lingurite de frunze maruntite la o cana de apa clocotita care se vor lasa timp de 10 minute. Aceste cataplasme scad durerile, mai ales cele din guta. De asemenea, pentru a scapa de halena (respiratia urat mirositoare) se poate folosi sub forma de gargara sau bai de gura o infuzie concentrata din 200g de planta la 1 litru de apa clocotita care se acopera 10 minute si apoi se strecoara.

   Recomandare:

   Este indicat ca o cura de roinita sa nu fie mai indelungata de 1-3 luni deoarece poate reduce activitatea hormonala a glandelor sexuale.

Autor: Dr. biochimist Eugen Giurgiu

Redactat de Dr. Frunza Alexandru