Home > Ticurile > Ticurile

Ticurile

   Ticurile sunt definite ca niste contractii rapide, repetate si involuntare ale unui grup muscular, care provoaca o miscare (in cazul unui tic motor) sau un sunet (in cazul unui tic vocal). Marea parte a ticurilor sunt foarte rare si greu de perceput, insa exista si cazuri in care acestea sunt frecvente, severe si deranjante atat pentru persoana in cauza cat si pentru cei din jur.

Ticurile motorii

   Ticurile motorii pot afecta orice parte a corpului, insa cel mai frecvent ele apar la nivelul muschilor fetei, a ochilor sau a gatului. Cele mai cunoscute manifestari ale bolnavilor care sufera de aceasta afectiune sunt clipitul frecvent si necontrolat, grimase ale fetei, ridicarea involuntara a umerilor, contractia musculaturii gatului, muscarea buzei, pocnirea din degete sau atingerea oamenilor si a obiectelor in lipsa unui context adecvat. In unele cazuri mai grave, unii pacienti cu ticuri fac gesturi obscene necontrolate si vorbesc indecent, aceste simptome fiind caracteristice unui sindrom denumit Tourette, dupa numele neurologului francez Gilles de la Tourette (1857 – 1904), primul om de stiinta care s-a ocupat de problema ticurilor.

Ticurile vocale

   Ticurile verbale cele mai frecvente sunt folosirea repetata a unor cuvinte sau a unor expresii, tusitul, fluieratul, mormaitul sau zgomotul de curatare a gatului.

De ce apar ticurile?

   Explicatia aparitiei ticurilor nu a fost pana in prezent gasita. Din fericire insa ticurile aparute pe fond psihologic sunt de obicei tranzitorii. Ele apar cel mai frecvent in jurul varstei de 5-7 ani si se pot remite dupa 12 luni.

   Ticurile dispar in timpul somnului. De asemenea, s-a constatat si faptul ca atunci cand persoana este concentrata asupra unui lucru sau a unei activitati ticurile se diminueaza sau dispar total.

   In opozitie, ticurile sunt inrautatite de stres, de oboseala sau atunci cand bolnavul se simte vinovat ca cei din jur pot fi deranjati de ticul sau.

Tratamente naturiste pentru calmarea ticurilor

Omagul este o planta cu calitati antinevralgice care actioneaza pe terminatiile nervoase senzoriale (in special ale nervului trigemen), ajutand la calmarea ticurilor dureroase faciale. Se recomanda sa folositi tinctura de omag preparata la farmacie. Cereti sfatul medicului inainte de utilizare deoarece omagul este foarte toxic. Se pun 10 g de radacina macinata de omag la 250 ml alcool de 70 grade. Se lasa timp de 15 zile la temperatura camerei, agitand din cand in cand, dupa care se strecoara. Se va pastra in sticle de culoare inchisa, astupate cu dop ermetic. Se va administra maxim 10 picaturi pe zi intr-o portie de bautura.

Valeriana este una dintre cele mai bune plante recomandate in afectiunile sistemului nervos. Ea este sedativa in hiperexcitabilitatea nervoasa, in caz de ticuri, stari de excitatie si nervozitate, sughit, tabagism, tahicardie si tremuraturi de diferite etiologii. Se va folosi infuzia (din 1 lingurita de pulbere de radacina la 250 ml apa clocotita, lasata apoi acoperita 15 minute) sau tinctura (puneti la macerat timp de 15 zile 50 g de radacina uscata macinata cu 250 ml alcool alimentar. Se agita zilnic de mai multe ori pentru ca sa iasa din planta principiile active. Se strecoara si se iau cate 5 picaturi 3 ori pe zi, diluate cu apa).

Tratament rusesc contra ticurilor nervoase – faceti un amestec din sunatoare, conuri de hamei si radacini de valeriana (uscate si maruntite) luate in cantitati egale. Peste o lingura din acest amestec turnati 200 ml apa clocotita si lasati sa se infuzeze timp de 15 minute la bain-marie. Luati cate 3-4 linguri de infuzie inaintea meselor principale si inainte de culcare, timp de o luna.

Esenta florala de balusca (Ornithogalum umbellatum) poate da rezultate foarte bune in ticurile nervoase ale fetei, observandu-se ameliorari chiar dupa primele zile de administrare, frecventa ticurilor rarindu-se vizibil. Este recomandat sa urmati acest tratament timp de 2 saptamani, cand ticurile pot disparea cu desavarsire.

Ticurile la copii – se recomanda sa se administreze suc de salata verde, cate 100-200 ml o data, de 3 ori pe zi, care va contribui la calmarea nervoasa. Se mai pot da 1-2 cani de infuzie de maghiran.

   Un alt remediu bun este un ceai obtinut din 2 lingurite de amestec de talpa-gastei si roinita puse in 250 ml apa clocotita. se administreaza 2-3 cani pe zi de ceai indulcit cu miere.

   Un alt ceai indicat pentru calmarea ticurilor la copii se prepara din 1 lingurita de conuri de hamei si radacina de valeriana (plante recunoscute pentru utilitatea lor in afectiuni nervoase) puse in 250 ml de apa. Se lasa la fiert 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea.

   Dati copilului sa consume alune, nuci, castane, caise, drojdie de bere, polen si miere cu laptisor de matca.

   Nu in ultimul rand, este important sa dati copilului o preocupare (un acvariu, o pasare sau un alt animal) deoarece astfel atentia sa va fi distrasa de la ticul deranjant. Nu certati niciodata copilul pentru ticuri.

Articol redactat de Dr. Frunza Alexandru

error: Conţinutul acestui site este proprietatea revistei Tratamente naturiste! Copierea parţială sau integrală este interzisă.