Foarte multă vreme, viţa-de-vie a fost considerată sacră, atât rapsozii, cât şi misticii rezervându-i un loc aparte în creaţiile şi ideile lor. Se poate presupune că în spaţiul carpato-danubian viţa-de-vie a fost cultivată din străvechime, de vreme ce deja, cu puţină vreme înainte de Hristos, marele rege Burebista ordona desfiinţarea tuturor viilor, pentru a-şi ajuta vitejii oşteni să evite mai lesne patimile bahice, aşa cum arăta Strabon. În istoria umanităţii, este poate prima prohibiţie pentru alcool consemnată (sau oricum printre primele!).
Astăzi, vinului consumat cu moderaţie îi sunt atribuite calităţi terapeutice, fiind considerat un element care favorizează longevitatea. Din păcate vinurile naturale şi lipsite de adaosuri chimice sunt adevărate rarităţi, chiar şi într-o ţară aflată în plutonul fruntaşilor mondiali din domeniul vinicol. Dar… de ce să aşteptăm de la vin ceea ce ne pot oferi, mult mai bine, strugurii?!
Strugurii detoxifiază organismul!
Proprietăţile strugurilor depind mult de soiul la care se face referire! Și nu există doar două tipuri principale, aşa cum cred majoritatea oamenilor. Pe lângă strugurii destinaţi producţiei de vin (foarte bogaţi în glucide simple) şi strugurii de masă, mai avem şi numeroase (şi savuroase!) soiuri mixte. Dacă, în majoritatea lor, strugurii pentru vin se culeg între cea de-a doua parte a lunii septembrie şi prima parte a lui octombrie, există soiuri de struguri de masă de care ne putem bucura în luna lui Gustar. Deşi au un conţinut proteic moderat (sub 1%), la fel ca majoritatea fructelor zemoase, strugurii sunt consideraţi a fi printre cele mai hrănitoare fructe. Deloc întâmplător, zeama dulce de strugure a primit supranumele de lapte vegetal. Mustul conţine şi mai multe calorii decât strugurii consumaţi ca atare. Dacă strugurii au circa 70 de calorii, mustul depăşeşte cifra de 80. Totuşi, spre deosebire de struguri, el nu poate fi consumat într-o cantitate prea mare căci îşi vădeşte, din plin şi degrabă, nu doar proprietăţile diuretice, dar şi pe acelea… laxative. Oricum, de aici reiese o primă calitate atât a strugurilor, cât şi a dulcelui lor suc. Şi anume virtuţile detoxifiante!
Constituenţii valoroşi din componenţă
Strugurii au în componenţă zaharuri uşor asimilabile şi convertibile în forţă musculară şi energie nervoasă. Ei sunt ideali pentru remineralizarea şi fortificarea organismelor sportivilor şi a indivizilor ce prestează munci anevoioase, dar şi a elevilor şi studenţilor, pentru a-i ajuta să îşi intre mai uşor în ritmul de lucru, după începerea cursurilor care coincide cu perioada culesului viilor.
Cu cât se consumă mai curând după cules, cu atât strugurii oferă mai mulţi nutrienţi şi sunt mai gustoşi! Totuşi, în condiţii speciale, ei pot fi păstraţi surprinzător de mult, pentru nişte fructe atât de suculente, iar stafidele au un conţinut mai mare de minerale.
Atât strugurii negri, cât şi cei albi au un indice glicemic moderat (45), iar zaharurile din componenţă sunt levuloza şi glucoza, reprezentând circa 20% din conţinutul fiecărei boabe din ciorchine.
Nici la nivel vitaminic strugurii nu se lasă mai prejos, având în componenţă precursori ai vitaminei A, care posedă un efect de consolidare a oaselor, de protecţie a ochilor şi a sistemului nervos, de îmbunătăţire a stării mucoaselor şi tegumentelor ori de fortificare a capacităţii de luptă contra infecţiilor de tot felul. Grupul vitaminic B este bine reprezentat de către vitamina B1, cu efectele sale stimulente pentru intelect și de readucere a bunei dispoziţii, dar şi de către vitamina B2 (lactoflavina), utilă în procesul de formare a proteinelor, de ardere a carbohidraţilor şi grăsimilor şi esenţială în desfăşurarea procesului respiraţiei celulare.
Carenţa de vitamină B1 apare, în special, la copiii dependenţi de dulciuri, la consumatorii înveteraţi de alcool şi tutun sau la cei cărora li s-a administrat medicaţie antibiotică. Acidul pantotenic (vitamina B3) este şi el prezent în struguri, având rol de reglare a activității glandelor suprarenale și de normalizare a colesterolului sangvin. Lipsa vitaminei B3 a provocat mari ravagii în trecut în rândul categoriilor sociale a căror dietă era foarte săracă. Pelagra, cu severe disfuncţii la nivelul sistemului nervos (demenţa) şi manifestări cutanate supărătoare, este afecţiunea ce apare din pricina lipsei acute de vitamină PP, un alt nume al acidului pantotenic.
Cura de struguri ține doctorul departe
Cura cu struguri se ţine câte 2-3 zile pe săptămână, perioadă în care vom consuma doar struguri, la discreţie. Cui foloseşte? În primul rând persoanelor astenice, a celor cu organismele afectate de abuzul de alimente intoxicante (alimentaţie carnată etc.), dar şi celor afectaţi de adipozitatea excesivă, care pot avea surprize plăcute după o cură. Strugurii sunt benefici în principal în bolile induse de stres ori suprasolicitare, în anemie, reumatism articular, inflamaţii cronice, ateroscleroză, dermatită, convalescenţă, gută, litiaze şi hepatite.
Autor: Tomi Tohaneanu, editor la revista Tratamente naturiste
Redactat de Dr. Frunză Alexandru
